Presupunem ca ti-ai deschis o afacere in mijlocul orasului, sa zicem un Fast-Food cu cateva masute. Ai stiut cum sa te descurci, nu dai bon fiscal, abia faci profit in acte cand cu ochiul liber se vede ca-ti merge foarte bine. Faci si o toaleta, ca e buna, o inghesuiesti intr-un colt, fara sa gandesti prea mult cum o sa se deschida usile, cat loc are o persoana mai mare de 80 kg si asa mai departe. O faci frumoasa cu materiale ieftine, foarte bine, nu trebuie sa fie chiar luxoasa.

Dar, bai patroane, toaleta trebuie sa fie curata si utilata! Cum te astepti sa nu-i piara clientului pofta de mancare atunci cand se duce la WC si il intampina un capac uzat, murdar, rupt sau, in cel mai nefericit caz, lipsa? Reusind cu chiu, cu vai sa rezolve treburile, ce face omul daca nu are hartie igienica? Se sterge cu degetele si apoi deseneaza pe pereti? Trecand si peste aceasta faza, se spala pe maini cu apa rece ca gheata, ca apa calda e scumpa, si fara sapun, ca si ala costa. Si ce-i trebuie clientului prosoape de hartie sau uscator de maini, n-are pantaloni?

Nu poti tu, barosane, din banii de o shaorma sa iei un capac de toaleta o data pe luna, daca arata jalnic? Din 10 meniuri nemarcate pui si niste distribuitoare de hartie igienica si prosoape. Dintr-un kebab evazionist sa le alimentezi saptamanal te doare mana?

Desigur, clientii fac mizeria si strica. Sunt multi prosti, inculti si nesimtiti pe lumea asta. Insa nu trebuie ca din cauza lor sa sufere de fiecare data cei cumsecade. In orice caz, e de datoria ta ca administrator sa te ocupi de satisfacerea clientului. Pune la dispozitie si o dama de companie, daca e nevoie, numai sa plece clientul multumit din toate punctele de vedere. Asta e valabil nu doar la cosmelii cu mancare grabita, ci si la institutii publice sau de invatamant, la benzinarii, ba chiar si la unele localuri cu pretentii.

Pana acum am tacut si m-am descurcat de minune cu trusa de supravietuire din rucsacul meu, dar gata cu linistea! Propun ca si voi de fiecare data cand intalniti o astfel de situatie sa anuntati pe cineva, poate primind multe reclamatii o sa se mai remedieze din probleme. Si atunci cand vedeti ca sunt indiferenti sau recalcitranti, sesizati organele competente. Nici asa nu o sa se rezolve din prima, se mai da o spaga, se mai pierde un dosar, dar la un moment dat tot trebuie sa se prefaca si ei ca muncesc!

Dupa ce cu greu am reusit sa ma trezesc din letargia in care zac de la inceputul anului, am hotarat sa nu mai joc eu teatru si sa ii urmaresc pe profesionisti facand asta. Titanic Vals, Teatrul de Stat Constanta, 10 lei biletul in sala. Dai un ban, dar stai in spate – pentru ca, nu-i asa, se vede mai bine decat din primul rand.

Piesa a fost frumoasa, actorii excelenti, menajera Marie delicioasa, nu degeaba la sfarsit au fost nevoiti saracii actori sa se incline in fata noastra de vreo 10 ori. In schimb, o parte din spectatori au fost, ca in orice sala de cinema sau teatru, niste nesimtiti.

Este vorba in principal de minunata generatie McDonald’s. Pe randurile din spatele meu erau insirati 10 purcei mititei. Ei, ce spun, nu erau deloc mititei. La cei 10 anisori au inghitit la hamburgeri de n-am numarat eu shaorme incercand sa adorm in cele mai infometate zile. Pe langa faptul ca erau ca niste bile, erau si neobrazati. Cele trei mesaje de inchidere a telefoanelor mobile se pare ca nu au fost indeajunse pentru a si executa aceasta simpla sarcina. Pe durata piesei comentau ca pe stadion, se fataiau pe scaune, mancau si desfaceau sticle de suc cu acid. Pacat ca nu a eructat niciunul, s-ar fi auzit superb, dat fiind faptul ca sala are o acustica foarte buna. Probabil au incurcat teatrul cu stadionul. N-ai cu cine…

De retinut: “In politica trebuie sa te gandesti la toate inainte, si la nimic dupa!”