Nu stiam ca aceasta categorie numita “oameni buni” mai are prea multi membri, si nu credeam ca o sa am eu ocazia sa dau peste vreun reprezentant. Dar astazi am fost placut surprins. Am fost la Vodafone sa platesc o factura si sa imi incarc cartela cu $7. Ii spun numarul domnisoarei de la ghiseu, aceasta il tasteaza, apoi ma pune sa il repet. Il tasteaza iarasi, apoi il recita. Era cel corect. Platesc, primesc factura si plec. Asteptam sa primesc mesaj “Cartela dumneavoastra a fost reactivata!”. Si astept, astept… Pana la urma plec inspre casa spunandu-mi ca poate mai dureaza cateva minute. Ajung acasa, ioc credit. Ma uit pe factura si ce sa vad?!? Desteapta aia scrisese alt numar! Diferenta era de o singura cifra. M-am dat mai intai cu capul de usa, iar apoi am facut putin brainstorming. Solutia, pe cat de simpla, pe atat de dificila. M-am decis sa sun la numarul respectiv, macar sa il lamuresc ce este cu creditul primit, sa nu creada ca a venit Mos Craciun mai devreme. A raspuns un tanar, nu pot sa spun sigur ce varsta avea, dar banuiesc ca se incadra in 18-25 ani. Ii explic situatia si, uimitor, a inteles! L-am rugat frumos sa imi transfere macar $6 din cei $7, si a fost de acord. In 10 minute am primit creditul. Wow! I-am trimis mesaj de multumire si i-am urat “Sarbatori fericite!”, le merita. Asadar, uitati ca mai exista si oameni de treaba, buni, intelegatori si care nu fac totul numai pentru ei. Dar trebuie sa ai si noroc ca sa dai peste o astfel de persoana. Cati ar fi facut acest gest? Varianta cea mai des intalnita ar fi fost: “Ce sa-ti fac, frate? Ghinion!”…