Prima zi de primavara, 1 Martie. Simbol al sperantei, al renasterii, al razvratirii impotriva frigului, cupa dulce a victoriei de dupa o lupta apriga cu iarna… Asta spune romanticul din mine. Si tot romanticul din mine a oferit cu drag in fiecare an martisoare tuturor colegelor, prietenelor, mamei si surorii. Si ar fi vrut sa ofere si anul acesta la fel de multe, insa a renuntat la ideea de a incerca sa fericeasca pe toata lumea, asa ca va oferi doar persoanelor cu adevarat importante.

Dar ca sa poti sa oferi, trebuie mai intai sa cumperi. Acolo afara e o jungla, si tu esti doar un iepuras fricos, gata sa fie devorat de hienele – vanzatorii ambulanti de la tarabe… Ca sa nu pici in cursa lor, trebuie sa stii clar ce cauti, pentru cine cauti si cati bani ai de gand sa cheltuiesti. De la simplele martisoare de 50 bani “made in China” si pana la bijuterii rasuflate cu aur “furate din Italia”, gama e variata. Sau poti sa iei un buchetel de zambile albe, rosii, violet, albastre. Ca sa va lamuresc la ce ma refeream cand am zis jungla, trebuie sa va povestesc ce am vazut azi-dimineata. Dupa cum stiti, majoritatea vanzatorilor sunt rromi. Nu-i bai, atata timp cat se comporta civilizat. Insa eu am vazut altceva. Dar pana sa vad, auzeam, de la o distanta mare. Ce sa este oare? Doua voci stresante certandu-se. Citez doua (chiar trei) florarese care umblau cu cutiile de zambile in brate:
-“Hai, fa, du-te d-aicea, fa!”
– “E, na, ca zici tu?”
– “Da, fa, pleaca odata ca iti pocesc mutra aia!”
– de la cativa metri distanta alta: “Nu pleca, fa, nu fi proasta! Las-o sa se strofoace.”
– “Taci si tu, fa, ca vin si la tine!”
– “Da’ care-i problema ta, fa?”
– “Cum care-i problema? Unii a venit aci de la sas’ juma’, pe frig si ploaie, si tu vine la 10 sa ne ia noua clientii? Mars, fa, d-aicea, ca il chem pe Jardel! Fir-ai a dracului sa fii de sleoampa!”.
Inchei citatele sperand ca acest conflict a fost aplanat fara victime si tot cu speranta ca veti avea o primavara placuta!