Ii stim cu totii. Ii invidiem, ii admiram, ii injurati cand va simtiti frustrati. Sunt persoanele pentru care motocicleta nu este doar un mijloc de transport, ci pasiune pe doua roti. Un hobby pe cat de frumos, pe atat de periculos. Gropile, cainii, pietonii neatenti si, nu in ultimul rand, soferii indisciplinati pot transforma o plimbare cu motorul intr-o cursa a mortii.

Am avut ocazia ca seara trecuta sa petrec cateva ore pe motor, printre motoare, printre motociclisti. Eram un outsider, si totusi nimanui nu i-a pasat. Foarte prietenosi si deschisi sunt cu totii. Am vorbit, am ras si am dat ture de statiune. Cine s-a priceput, a facut cateva trickuri. Cine nu, a stat pe margine, a baut o ciocolata calda si a admirat spectacolul.

Intre doua accelerari, am reusit sa ii iau un interviu unuia dintre ei, un prieten de altfel, care m-a carat in spate toata seara si mi-a aratat ce inseamna adrenalina.

Jorjel: Ce motor e asta de imi face termopanele sa tremure cand il pornesti?
RPD: Detin o Honda CBF 500, model 2007, un naked prietenesc si naravas, o motocicleta distractiva in oras si comoda la drum. Are motor de 500 cmc, 60 de caluti. Este un motor de ture joase, trage de la 2000 de ture. I-am facut totusi niste modificari: parbriz PUIG, alarma cu pager, senzor de miscare si de lovire, bixenon, kit de lant REGINA, toba AKRAPOVIC…

Jorjel: Cu Honda te dai prin oras, mai detii si alta bijuterie?
RPD: In aceeasi ograda mai am un Suzuki GSXR de 750 cmc si 143 de armasari. Aici se schimba foaia. E o motocicleta care te tine in priza tot timpul, nu prea te lasa sa fii atent si la alte lucruri. E o motoreta de ture inalte, de pe la 6 – 7000 de ture vine un plus de putere, si zvacneala o vei simti imediat. Tot timpul ai la mana puterea a 143 de caluti. Pentru drum intins e ok ca esti aparat de vant, dar pozitia e destul de grea si obositoare.

Jorjel: Si te-ai folosit vreodata la maxim de puterea ei?
RPD: Nu, ca nu ai unde in conditii de siguranta.

Jorjel: Pe un circuit pe undeva nu ai incercat?
RPD: Ba da, pe Selena Motor Sport, la Bacau. Dar fiind un circuit tehnic nu puteai sa folosesti motoreta la maxim, ci mai degraba skillurile tale. A fost fun cu amandoua, insa cu Honda mult mai distractiv, mai placut.

Jorjel: Daca am lamurit cu ce te dai acum, spune-ne si de cat timp mergi pe doua roti.
RPD: Pai asta e al patrulea an, dar mai bine iti raspund ca am mers pe doua roti mai bine de 20 000 km. Sunt altii care in 4 ani fac si doar 3 km. Eu am mers constant si mult.

Jorjel: Si ai inceput direct cu motoare, sau ai trecut mai intai pe la varul mai mic, scuterul?
RPD: Am avut un scuter, cateva saptamani, care mergea incet si foarte incet. I-am umblat putin la carburator si prindeam 100 km/h cu el. Dar la o saptamana schimbam cureaua, deci nu era prea rentabil si l-am vandut. L-am tinut cat a durat si scoala de conducere. Dupa ce am luat A-ul am primit cadou de la fratele meu Honda despre care vorbeam.

Jorjel: In acesti 4 ani, ai avut parte de incidente, accidente?
RPD: Accidente… am avut parte si de ele. Dar din fericire fara urmari fizice grave. Doar fiarele au avut nevoie de “medic”. Am o priza extraordinara la femei, si la fiecare accident au vrut sa ma invite la o plimbare cu tot cu motor in masina lor, dar fara sa deschida usa. Cauzele: neatentia si “camioanele” pe care le dau tatutzii pe mana odraslelor. Si la baza stau, bineinteles, prostia si lasitatea, dupa ce ca au lovit un motociclist au mai si fugit de la locul faptei.

Jorjel: N-ai cu cine, dom’ne, n-ai cu cine…
RPD: Da, parerile sunt impartite. Soferii le zic pe ale lor, noi pe ale noastre, si tot cum vrea fiecare face. Am intalnit si un sofer cu un “bolid” de Matiz si in timp ce il depaseam s-a facut cu masina inspre mine. Nu o data, nu de doua ori, ci de trei ori.

Jorjel: Si la stabilitatea de barcuta in deriva pe ocean in timpul furtunii a Matizului… ma mir ca mai apuc sa iti iau interviul asta.
RPD: Nu ii poti face nimic, ca te poate darama si pe tine. Dar exista semafoare sau alergare pana la epuizare si apoi o “explicatie” buna data soferului.

Jorjel: Cu vorba buna se pot face multe… dar nici un bocanc in geam nu strica!
RPD: Da, asa e. In jungla nu prea ai cu cine sa te intelegi.

Jorjel: In concluzie…
RPD: In concluzie, Romania mai are de crescut in ceea ce priveste respectul fata de motociclisti. De aceea a avut loc pe 25 Aprilie o campanie de sensibilizare in trafic, sa aratam tuturor ca existam, sa ne vada. Pe de cealalta parte, si motoristii trebuie sa inteleaga ca nu toata strada e a lor. Si un sfat: nu dati banii pe prostii, luati Hayabusa la copii!

Jorjel: Bun sfat, bun! Multumesc, RPD, si cum se spune: asfalt uscat!
RPD: Multam’ si eu. Ai grija prin trafic si daca ma vezi in retrovizoare, trage un claxon si nu face miscari bruste.

In continuare va las cu reportajul campaniei din 25 Aprilie 2009 initiata de AMR Constanta, in care interlocutorul de mai sus o plimba pe dom’soara reporterita. Ca bonus, apare si o fosta colega de munca ce spune ca ii place spectacolul oferit de motociclisti. Saru’manaaa!