Acasa |
07
nov
Capricii lingvistice
Din seria:

Ce sunt acelea “capricii lingvistice”? Pai este un concept ce desemneaza, in acest caz, cuvintele pe care unii le folosesc pentru a parea mai culti, dar nici macar nu le stiu sensul, definitia sau sinonime. Intalnesc zilnic astfel de persoane si, sincer, m-am saturat de ineptiile lor. Sursa definitiilor este dexonline.ro. Lista va fi completata pe masura ce mai aud cate o tampenie. Asa ca voi incepe, ordinea fiind aleatorie…

CAPRÍCIU s. 1. chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, graţiozităţi (pl.), maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. şi fam.) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (pop.) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (înv. şi reg.) marghiolie, nacafa, pală, (reg.) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. şi Transilv.) sucă, (înv.) schimonosire, schimonositură, (grecism înv.) paraxenie, (fam.) bâzdâc, farafastâc, marafet, (fam. fig.) boală, dambla.

INEPŢÍE, inepţii, s.f. Faptă sau vorbă prostească, stupidă; prostie, stupiditate, absurditate. – Din fr. ineptie.

ALEATÓRIU, -IE adj. care depinde de un eveniment incert; supus hazardului; întâmplător; stocastic. o variabilă ĩe (sau stocastică) = mărime care poate avea diferite valori, fiecare dintre ele fiind luată ca o anume probabilitate; muzică ĩe = muzică în care autorul introduce elemente de hazard, de improvizaţie. (< fr. aléatoire, lat. aleatorius) FORTUÍT, -Ă, fortuiţi, -te, adj. (Livr.) Venit pe neaşteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.

CANON (-oáne), s.n. – 1. Normă, regulă, precept. – 2. Parte din slujba liturgică, ce se consideră definitv şi de neclintit fixată de tradiţie. – 3. Unitate muzicală a imnurilor liturgice. – 4. Compoziţie muzicală în contrapunct. – 5. Instrument muzical vechi. – 6. Pedeapsă dată preoţilor, sau de către preoţi (în timpul spovedaniei), conform canoanelor. 7. Chin, suferinţă. – Mr. canone. Ngr. ϰανών (Murnu 11); cf. tc. kanun „regulă“, alb., bg. kanon. Este cuvînt pop. cu sensul 7, cel puţin în Munt. şi Mold. Der. canonarh, s.m. (monah însărcinat cu orînduirea slujbei; copil care ajută la biserică pe cel care dirijează corul, recitînd bucăţile pe care acesta le va cînta apoi); canonarhisi, vb. (a îndeplini funcţia de canonarh); canoneală, s.f. (pedeapsă); canoni, vb. (a impune penitenţă; a pedepsi; a chinui, a tortura); canonisi, vb. (a stabili drept canon; a canoniza; a impune penitenţă), cf. Gáldi 152. – Der. neol. canonic, adj.; canonic, s.m.; canonical, adj.; canonicat, s.n.; canoniza, vb.

PARADÓX, paradoxuri, s.n. 1. Enunţ contradictoriu şi, în acelaşi timp, demonstrabil; părere (absurdă) contrară adevărului unanim recunoscut; p. ext. ciudăţenie; enormitate, absurditate. 2. (În sintagma) Paradox hidrostatic = faptul că presiunea unui lichid pe fundul unui vas nu depinde de dimensiunile şi de forma vasului respectiv. [Pl. şi: paradoxe] – Din fr. paradoxe.

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.

APLICÁŢIE s. f. 1. punere în practică; aplicare. o punct de ~ = punct în care se exercită o forţă asupra unui corp; şcoală de ~ = instituţie şcolară ataşată pe lângă o instituţie de pregătire a cadrelor, în care se face practică pedagogică. ♢ (mil.) formă de pregătire a comandamentelor şi trupelor prin rezolvarea unor situaţii de luptă ipotetice. 2. (fig.) aptitudine, talent. (< fr. application, lat. applicatio) IMPERIÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) Care este absolut necesar; care cere o soluţionare imediată; obligatoriu; stringent; presant; arzător. [Sil. -ri-os] /LOCÁŢIE, locaţii, s.f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară. ♢ Taxă de locaţie = taxă care se plăteşte drept sancţiune în caz de depăşire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locaţiúne s.f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.

16 Comentarii la “Capricii lingvistice”

  1. Cristescu Bogdan zice pe August 27th, 2007 la ora 4:38 pm :

    Totusi cum ramane cu vorba “omu cat traieste invata”?Pentru ca eu sunt de parere ca nu toti ne nastem cu un vocabular complex, ba chiar unii lupta sa invetze, si mai gresesc normal, sunt criticati si aratati cu degetul!
    apropo … legat de lingvistica … ce zici de de gramatica mea ? am un fix, mil respect, chiar daca sunt atacat de urmasi ai lui pruteanu 🙂

  2. Doru zice pe December 6th, 2007 la ora 1:43 pm :

    Gramatica lui Cristescu B. e agramata, mil respect se scrie “mi-l respect”. Degeaba invata.

  3. mircea pauseniuc zice pe December 13th, 2007 la ora 3:08 am :

    – care este fixul d-lui Bogdan?
    Daca sintem la capitolul capricii lingvistice….am si eu un capriciu : nu pot sa accept ca scriu cu “i” din “a”….exceptie fam.de cuvinte roman,Romania etc
    deasemenea imi displace folosirea formei verbului a fi -“sunt” in loc de “sint”

  4. claudia zice pe February 21st, 2008 la ora 7:18 am :

    nu cred ca ar trebui sa se puna in calcul “fixurile”…fixuri ai putea avea in alte domenii dar nu in ceea ce priveste gramatica unei limbi.Fiecare limba are o gramatica care trebuie respectata pentru a putea vorbi corect acea limbi…daca ar fi sa avem toti astfel de fixuri,am fi cu totii analfabeti,trebuie sa existe un criteriu dupa care sa fie deosebit un analfabet de un om cult,deci dupa parerea mea nu e vorba de fixuri ci de incultura!

  5. claudia zice pe February 21st, 2008 la ora 7:20 am :

    *limba!

  6. botoshell zice pe March 18th, 2008 la ora 3:09 pm :

    cei mai batrini prefera “i” din “i”. am 34 de ani si ma consider ca facand parte dintre cei batrini. nici eu nu sint de acord cu “i” din ” a”, exceptie facind “roman”, “romania” si restul din aceeasi familie. in rest tot respectul pentru cei cu respect pentru limba romana!

  7. Anideli zice pe March 21st, 2008 la ora 2:02 pm :

    Mie imi place forma gramaticala a cuvintelor cu “i” din “a” si verbul a fi cu “sunt,suntem, sunteti” etc. Mi se pare ca suna mai corect, mai “latineste” adica mai putin ruseste.Capricii lingvistice?… Mda, interesant subiect. Atentie sa nu ne auda carcotasii. Da, eu consider un capriciu lingvistic folosirea unor neologisme cu obstinatie sau a unor cuvinte si expresii in alte limbi decat romana. De cele mai multe ori in engleza. De exemplu, aud tineretul vorbind foarte mult despre “joburi”. Oare varianta din limba romana “serviciu” nu este la fel de buna?

  8. Jorjel zice pe March 22nd, 2008 la ora 6:05 am :

    Eu sUnt (probabil) dintre cei mai tineri. De mic am fost învăţat cu â (cu excepţiile de rigoare), şi aşa mi se pare normal şi/sau natural.

    “Job” este folosit din aceleaÅŸi motive ca ÅŸi “weekend”, pentru că este mai scurt ÅŸi din snobism. TotuÅŸi snobismul poate nu se aplică tuturor, existând posibilitatea ca atunci când foloseÅŸti frecvent si o limbă străină să Å£i se împământenească anumite expresii ÅŸi termeni.

    Aa, pentru că am ajuns la subiectul acesta, o să adaug imediat un alt cuvânt folosit greşit din pricina traducerii greşite din engleză: APLICAŢIE!

  9. Cipi zice pe April 1st, 2008 la ora 2:41 am :

    Imperios=impetuos necesar; imperios necesar=(impetuos necesar)+necesar => pleunasmul de aur

  10. Jorjel zice pe April 1st, 2008 la ora 9:11 am :

    Multumesc, Cipi. Am adaugat “imperios” in lista, sa speram ca vom auzi cat mai putin acest pleonasm.

  11. silvia zice pe April 8th, 2008 la ora 4:46 am :

    Iata un cuvant atat de des folosit cu sensul de “amplasare” cand de fapt sensul lui real nu are legatura cu primul: LOCATIE

  12. Jorjel zice pe April 8th, 2008 la ora 7:39 am :

    Un foarte bun exemplu, Silvia! Intr-adevar, auzim tot mai des cuvantul locatie cu acest sens… Si aproape deloc cu adevarata semnificatie, din pacate…

  13. blackman zice pe September 6th, 2008 la ora 7:25 pm :

    @silvia, @Jorjel
    gresiti in ceea ce priveste “locatia”. Ca fenomen lingvistic, vorbim despre o contaminare cu engleza americana.
    Limba este un organism viu 🙂

  14. In-Cult Blog - Autobuzul tacerii zice pe December 11th, 2009 la ora 12:57 pm :

    […] ei este nambar uan – si pana la elucubratiile pustoaicelor de liceu, un asemenea afis este impetuos necesar si ne-ar scuti de multa poluare fonica si, mai ales, psihica, daca ar fi impus prin lege si […]

  15. Licurici zice pe August 23rd, 2011 la ora 12:26 pm :

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8378938-isarescu-este-imperios-necesar-asiguram-coerenta-politicilor-ritm-sustinut-reformelor-astfel-nct-adoptarea-euro-devina-posibila-data-mai-apropiata-2015.htm

    Se intampla si la case mai mari. Unele exprimari ne raman intiparite in minte si le folosim fara se ne mai intrebam daca sunt corecte sau nu. Nu cred ca e normal sa ne enervam doar din cauza ca cineva a facut un pleonasm. A gresi e omeneste.

  16. Kripto zice pe February 16th, 2016 la ora 11:18 am :

    Imperios, ca derivat al cuvantului “imperii”, implica obligativitatea, dominanta. Daca cineva are un caracter imperios, inseamna ca are un caracter necesar? Personal, mi se pare stupid. Expresia “imperios necesar” exprima intaietatea respectivei necesitati, nu un pleonasm.

Minte-ma! Minte-ma frumos!

Pagini
 
 
Portia de incultura
 
Meh
 
Categorii
 
D-ale casei
 
Taguri
 
accident america americani animale banc Bancuri bani barbati bucuresti cercetatori ciudatenii Coca Cola concurs constanta copii cultura dragoste femei femeie greseli gramaticale hoti in-cult inchisoare inculti infractori jorjel made in romania masini medici moarte operatiunea peritonita pisica politie prosti prostie reclama romania scuter sex spital stiri studiu tehnologie tren ziar
Bloage
 
Parteneri
 
Articole inculte, cele mai...
Comentate | Stiri | Recente
 
Parteneri
Ultimele articole
Specificatii specificate specific


©2007-2021 In-cult.Info | Tema de: Elegant Wordpress Themes & data moca de Promo Items | WordPress