Astazi m-am hotarat sa testez vigilenta automatului Nescafe si astfel am purces catre facultate.

Misiunea lingurita
Deghizat in inginer – parul ravasit, ochelari geeky, ceas IBM, camasa bleu cu dungi albastre, pulover vesta, blugi negri, pantofi sport negri si cu geanta laptopului pe un umar – ma indrept cu pasi atent calculati spre tinta nesuspicioasa. Nu e nimeni in jur care sa ma poata da de gol. “Suntem singuri, in sfarsit, dracie!“. Unicul martor este camera de supraveghere, dar cum portarul este prea ocupat cu Farmville nu poate face nimic.

Ma opresc in fata automatului, scot bancnota si mana incepe sa imi tremure. “Revino-ti, incultule!” imi spun in minte, incercand sa imi reglez respiratia si sa imi controlez miscarile. Ma calmez si continui operatiunea. Introduc bancnota in fanta special destinata. Imi refuza banii. “La naiba, m-a descoperit!“. Nu ma pierd totusi cu firea si mai incerc, de data aceasta cu succes. “Pfiu!“. Selectez cantitatea maxima de zahar si apoi aleg bautura 1, 3in1.

Nimic dubios pana in acest moment. Pune paharul, toarna licoarea magica in el, pe ecran imi arata ca munceste si cand ajunge la final, bipaie. “A venit momentul adevarului…“. Ridic clapeta si scot atent paharul gri promotional, doar ca sa observ ca… nu am lingurita!

Fii blestemat, parsive!