Hotarati-va, e moca sau nu? Nu ma intereseaza ce scrie pe site, ci ma intereseaza ce mesaj transmite reclama.
Nu, din pacate nu imi apartine termenul “mutologie“. Aceasta noua stiinta a fost inventata si perfectionata de specialista Diana Spranceana (ha, ce nume “rimant”) de la siteul feminist mai jos surprins in imagini. Lasand la o parte balbaiala degetelor – imortalizata de asemenea in a doua imagine ca sa nu ne inchipuim ca prima greseala a fost doar o intamplare nefericita, mitologia populara e un pleonasm de toata frumusetea. Femeie isteata si experta in mutologie, autoarea articolului ar trebui urmatita de sefi sa vada pe ce dau banii din gand in gand.
PS: Multumesc studentei eminente Oana pentru ca nici ea nu se uita doar la poze.
Desi poate fi atat perla Monicai insăşi, cat si o reproducere precara a discursului ei de catre un ziarist cancanian – si inclin spre aceasta varianta din urma, schimbarea gen(i)ului e o greseala des intalnita in astfel de situatii. Daca in urma acestei sesizari macar unul dintre voi va folosi corect adjectivele pronominale pe viitor, pot considera ca mi-am atins scopul.
PS: Multumesc ingerului meu iubitor pentru ca nu se uita doar la poze cand rasfoieste ziarele online.
Insa daca ar fi metrul unitatea de masura pentru inteligenta, n-am avea indeajunsi submultipli pentru a evalua cunostintele indivizilor de clasa a 11-a care au debitat cu creta ineptiile urmatoare. Unul singur a fost in stare sa scrie corect. Am precizat cumva ca sunt elevi de liceu? Dar ce sa le mai ceri lor cand diriginta scrie caznica si ponpieri…
PS: Multumesc din nou profesoarei ce a fost pe faza.
Ultima poza e bonus.
“Decedato, sa faci bine sa platesti! Ce, daca te-ai mutat la garsoniera de lemn crezi ca ai scapat aici? Nu, nu! Nimeni nu scapa de vigilenta mea!“. Ciudat e ca decedata are mai putin de plata decat primii doi… O fi primit vreo subventie de la cel de sus? Multumiri studentei eminente corespondente, Oana. In curand o sa trebuiasca sa incep sa te platesc…NOT!
Nu stiu daca are rost sa ne mai intrebam de ce sunt elevii atat de inculti si ignoranti atunci cand unii profesori se afla cam la acelasi nivel. Mai jos aveti o monstra de incultura, autoarea fiind profesoara de liceu. Asadar, diriginta unor elevi de clasa a 11-a stie ca mamele de stau acasa si au grija sa nu se puna praful pe televizor sunt caznice, iar un tatic este subofiter la ponpieri. Probabil concediul si-l face in Istambul si mananca numai bonboane fine, de egzemplu alea care au nume de personaj din Testoasele Ninja.
P.S. : Multumesc pentru poza unei alte profesoare, cu spirit de observatie si cunostinte de limba romana.
Failblog a publicat lista celor mai mari ratari ale anului ce se apropie de sfarsit. Uitati-va si minunati-va! WIN!
Nu vi se pare ceva ciudat la poza de mai jos? Da, si eu sunt curios la ce foloseste incuietoarea aia de pe mijlocul usii. Sa descurajeze hotii? Sau oare sa inchida si vizorul?
Corespondenta noastra speciala, foarte speciala, din Bucale capitala ne dezvaluie parerea unui specialist despre transmiterea diverselor boli si afectiuni intr-o societate moderna si civilizata. Oana, ai tastatura!
Intr-o dimineata, cand ma indreptam spre facultate, stateam la semafor si asteptam culoarea verde pentru a putea traversa. Langa mine mai erau un nene si un tip, iar pe partea cealalta se zareau doua tipe cu masti medicinale la gura. Nenea se intoarce catre tanarul pe care, trebuie mentionat, nu il cunostea si spune pe un ton superior si inteligent:
- Oare astea si cand sug p**a tot cu masca aia pe gura o sug?
Secundele trec, se face verde, nenea se indreapta spre ele si striga:
- Panaramelor, sugeti p**a cu masti pe fata? Sa va ia dracu’ de panarame, ca numai de la voi murim toti!
Daca nu ati aflat deja, aseara un om s-a aruncat in fata metroului. Tragic. La fel de tragica este si exprimarea ziaristilor de la un cotidian colorat: “unul dintre picioarele sale au fost sectionate“. Frumos acord, dar lipseste cu desavarsire!
E toamna, ploua, e vremea sa fiu putin mai prapastios. Fac o incercare.
Multa lume ma intreaba de ce sunt asa de pesimist, cand viata e atat de frumoasa? E simplu, dragii mei, atunci cand se intampla ceva bun, la care nu ma asteptam, sunt mult mai bucuros decat sunt suparat cand se intampla ceva nasol. In schimb, un optimist simte o bucurie mai mica pentru lucrul frumos ce oricum avea sa se intample – dupa mintea lui, si e mult mai daramat daca lucrurile nu merg conform planului. Ce se intampla atunci cand umbli cu capul in nori, si viata iti pune piedica?
Mai intai te doboara, apoi te taraste prin noroiul societatii si prin baltile imoralitatii, ipocriziei si coruptiei, si in final te arunca intr-o groapa de gunoi. Te trezesti brusc la realitate, singur, infrigurat, cu sufletul calcat in picioare si neputinta de a intelege ceea ce tocmai s-a intamplat. Iti pui vesnica intrebare: “De ce eu?”. De ce ti se intampla tocmai tie toate astea? Te adresezi unei divinitati, in speranta primirii unui raspuns care intarzie sa apara. Cu ultimele puteri, te uiti in sus catre semenii tai care o duc mai bine, si cauti intelegere, compasiune ori ajutor sa te pui pe picioare. Nimeni nu se uita la tine, toti au problemele lor, ce rost are sa adauge pe umeri si poverile altora? De ce sa se apropie cineva de marginea gropii, sa iti intinda o mana? E prea periculos acolo, nu se stie cum il apuca stranutul si imediat ajunge langa tine. Nu, e mai sigur sa mearga inainte, sa isi urmareasca propriul scop, trecand nepasatori pe langa cei ce au ajuns la fund.
Si atunci apelezi la ultima persoana care, speri tu, nu te va lasa balta: tu insuti. Iti faci un nou scop in viata, asa cum te-a invatat filmul “The Secret”, si anume sa te ajuti pe tine insuti si sa gandesti pozitiv. Iti spui ca o sa iesi din groapa aia nenorocita, ca o sa te cureti si vei ajunge iar sa mergi pe cararea spre succes, spre implinire, pe care ai mers candva cu capul in nori, doar ca de data aceasta vei fi cu picioarele pe pamant. Incepi urcarea, facand slalom printre ceilalti ajunsi in situatii similare cu a ta. Nu poti sa stai de vorba acum cu ei, esti prea ocupat sa iti atingi scopul. Calci pe mainile intinse, faci o scara din ele si le zdrobesti in drumul tau. Te agati de margine si cand apare primul om cu suflet bun, care voia sa te ajute sa te ridici, il apuci de picior si il trimiti la fund. De ce? Pentru ca merita! Unde a fost el cand tu strigai dupa ajutor? De ce nu a trecut atunci pe cararea ta si a vrut doar sa iti rapeasca satisfactia de a fi reusit tu singur sa te ridici la suprafata?
Murdar si zdrenturos, dar cu un tel de atins, te indrepti spre ceea ce cunosteai drept acasa. Nu te asteapta nimeni, nu iti sare cainele in brate, nu toarce pisica pe langa picioarele tale, nu te saruta iubita, nu te asteapta mancarea calda pregatita de mama si berea rece cumparata de tata, filmul downloadat de frate si cartea aleasa cu talc de sora. Ai ramas singur, ai uitat? Oricum nu iti mai pasa de toate astea, unde erau ei cand tu aveai nevoie de salvare? Nici lor nu le-a pasat de tine, nici tie nu iti mai pasa de nimeni in afara de tine. Ceea ce nu stii este ca ei erau langa tine, dar tu priveai doar in sus, nu si imprejur. Si i-ai abandonat, i-ai indepartat, le-ai rupt mainile intinse inspre ajutorarea ta. Asadar, esti singur. Mare scofala!
Te duci la baie si faci un dus, te cureti de toate cele ce arata ca ai calcat pe cadavre ca sa ajungi unde esti acum. Imbraci costumul nou si iesi afara. In drumul tau spre mai bine, treci pe langa groapa din care te-ai ridicat. Auzi rugamintile alor tai, strigatele apropiatilor si suspinul omului bun. Nu te uiti in jos, ca nimeni nu a catadicsit sa priveasca inspre tine. Dar omul bun? Eh, sigur nici el nu era bine intentionat, da-l incolo, voia doar apreciere pentru ceea ce ai facut singur. Mergi pe cararea spre succes, te agati de oricine e putin mai sus decat tine si il tragi inapoi, mai impingi pe cate unul de pe margine, iti repeti in minte mottoul egoist si ajungi oriunde vrei. Si ce daca ai frant destine, ai calcat si tu suflete bune? La fel au facut si altii cu tine! Si nepasator ajungi acasa, te speli pe maini de toti si toate si, pentru ca umbli cu nasul asa de sus, nu simti nici macar ca ai calcat, pe langa suflete nevinovate, si in rahat…
Dintr-un ziar cu sute de mii de cititori, am spicuit in aceeasi zi mai multe dovezi de inteligenta, si din partea autorilor, si din partea comentatorilor. Crema cremelor:
1. Din titlu aflam ca o “batrana de 87 de ani a fost calcata cu masina de o tanara fara permis de conducere“, pentru ca mai apoi sa fim lamuriti ca fata care nu detinea permis a accidentat grav “o tanara in varsta de 87 de ani“. Prospatura, nenica!
2. De cum a ajuns la Parlamentul European, fiica cea mica a presendintelui a fost tinta glumelor colegilor sai. In ziarul arhicitit scrie asa: “EBA a spus ca a aflat ca stia“ de emailul cu aluzii la tatal sau. Sunteti confuzi?
3. Si un cititor ne spune parerea lui, incepand pledoaria cu adresarea politicoasa: “Fa mincinoas-o“. Zi-le, domnu’ Nik!
Nu sunt mare fan al conflictelor si incerc sa le evit pe cat posibil. Si pentru asta exista cateva solutii, ultima fiind fuga. Daca totusi startul e independent de tine, urmeaza ameliorarea lui prin diverse tehnici de supravietuire in salbaticie. Dar ar fi bine ca cel ce il porneste sa aiba in vedere cateva reguli de bun simt, spre binele sau.
Una din reguli ar fi ca numarul conteaza. Nu toti sunteti Jackie Chan. Orice persoana in plus inseamna o lovitura in plus. Cate lovituri din directii diferite poti bara simultan? Una? Doua? Trei? Dar opt?
Marimea conteaza. Daca prietenii tai te numesc “schelet ambulant”, ar fi o idee buna sa nu te dai mare pe langa cineva care chiar este masiv, sau macar mai mare decat tine, daca nu cunosti cel putin o arta martiala. Faptul ca ai vazut Karate Kid nu se pune la socoteala.
Si cea mai importanta regula, din punctul meu de vedere: nu o cauta cu lumanarea! Nu isca probleme acolo unde nu e cazul, doar ca sa te afli in treaba. Vrei sa vada baietasii tai cat de jmeker esti? Sa te admire femeia ca ai cojones mai mari decat creierul? Ce e cu dorinta asta cretina de a nascoci motive de scandal?
Drept exemplu negativ va voi prezenta o scena recenta petrecuta in fata la Tomis Mall. Eram cu Little Bro, Little Cousin si cativa anonimi (a se intelege persoane fara blog) si tocmai ce ieseam din mall ca sa fumeze si baietii o tigara. Am iesit prin lateral, pe unde nu e usa rotitoare. Grupul nostru iesea si un cuplu incerca sa intre, dar cum noi eram unul dupa altul, a trebuit ca cei doi sa astepte. Imediat ce am iesit, vazandu-ne de ale noastre, un tip periculos vocifera: “Ce, baiete, esti smecher? Ma imiti? Ai vreo problema? Zi, te crezi tare?“.
Eram toti “wtf?!”. Si prin toti ma refer la 8 insi. Periculosul care a incalcat toate regulile – un gagiu frate cu batul de la mop, cu maiou putin cam labartat la gat si bagat in pantaloni si probabil purtand slapi – a indicat mai exact cu cine avea treaba. Prietenul nostru vizat era neatent, cat noi inca incercam sa ne lamurim ce pusca si cureaua lata vrea ala. Cica atunci cand a iesit din magazin, colegul nostru l-a imitat cum tusea. Poftim?! Omule, esti prost? Apoi isi directioneaza privirea ucigatoare inspre Little Bro ca vorbea in numele “imitatorului”, ca un avocat. Intre timp, toti ne apropiam de el. Colegul explica si el cocalarului ca nu l-a imitat nimeni, nici macar nu l-a vazut vreunul cand am iesit, nici nu l-am bagat in seama. Mai are loc un scurt schimb de replici si observ cu coada ochiului cum iese si prietena individului afara sa il traga de maneca invizibila. Intr-un final isi cere scuze, dar tot pe un ton superior, si se afunda in analele magazinului. Dupa ce a plecat, Lil’Bro a pus intrebarea fireasca: “De ce nu l-am batut p-asta?“. Poate pentru ca suntem cu cel putin trei trepte pe scara evolutiei deasupra lui… si pentru ca urmatorul film trebuia sa inceapa si nu toata lumea avea timp de declaratii pe la politie. Imi si imaginez cum ar fi sunat stirea: “Opt tineri s-au napustit din senin asupra unui barbat si l-au snopit in bataie de fata cu nevasta“.
- Relatare de la fata locului
- Puterea gandului
- Despre educatie cu masura
- Dragobetele in mutologia roman...
- Senzational! Moni si-a schimba...
- Top 10 Ratati ai anului 2009
- Si vampirii fac sex oral
- Contati pe nai!
- Realitatea este cruda, suntem ...
- Adevarul despre transmiterea b...
- Ziaristii loveste din nou
- Elefant cercetat pentru vatama...

















Un abonament in-cult, va rog!
Da-mi un mail cand scrii!
