E clar! Prea multa carte strica! Candidatii perfecti, sau chiar supracalificati, pentru o anumita slujba sunt refuzati pe cine stie ce motive (si li se spune obisnuitul: “Nu ne sunati, va sunam noi!”), cand de fapt cel mai mare este teama. Da, teama ca acel candidat, fiind “superdotat”, va ajunge sa ii ia slujba sau sa ii devina competitor celui care l-a angajat, odata ce s-a integrat in companie. Un alt impediment este si faptul ca de obicei oamenii bine calificati pentru un anumit job cer si remuneratie pe masura. Pai nu e mai bine ca noi, astia mai destepti, sa mergem la interviuri si sa facem pe prostutii (nu sa facem pe prostii, ca atunci e grav), ne angajeaza si apoi ne desteptam ca prin minune si ii falimentam? E o strategie destul de buna, nu?