Dupa ce am abordat stereotipia maghiara si stereotipia americana, urmeaza o intamplare scurta si cuprinzatoare despre cocalarul romanesc.

Carrefour Constanta, ora 14:00. Pentru ca nu sunt genul care sa las scuterul cat mai aproape de locul in care am treaba, m-am oprit pe un loc de parcare si nu chiar in fata usilor. Mi-am facut cumparaturile si m-am intors. In timp ce le aranjam in portbagaj, un specimen din cocalarul de trafic mergea cu viteza de croaziera cautand un loc de parcare. Era exact conform descrierii din atlas: BMW negru, model mai vechi – probabil luat din Germania, par foarte scurt spre chel, ochelari de soare desi era innorat, ceafa de porc, cu o mana pe geam, lant de aur cat o zgarda la gat, tricou fara maneci de culoare stridenta, bermude cu floricele, slapi. Cand trece pe langa mine urla in gura mare, chipurile catre prietenul din masina – desi era pe jumatate afara: “Ha, ha! Uite-l ma si p-asta si-a parcat scuterul! Hăhăhăhăăă!“. Asa, si?!

Cititi si:

1. Atentie conducatori auto constanteni!
2. Bancuri despre scuteristi
3. Drumul cu scuterul prin jungla urbana
4. Ca asa vrea muschii nostri!
5. Reguli de pornire a unui conflict, cu exemplu