Nu stiu daca ati observat, dar eu va mai recomand si cititul offline. Si ca sa nu va obositi creierasul prea tare, va propun sa incepeti cu carti pe intelesul tuturor, de la cult la mai mai putin cult.

Mergand pe ideea ca economia, respectiv bugetul fiecaruia dintre noi, nu mai sunt sunt ce au fost, Tamada.ro s-a gandit sa ne ajute cu o reducere de 10% la cartile in engleza din seria Business for Dummies. Si cum din orice criza financiara cineva iese totusi castigator, nu ar strica sa va documentati putin mai bine pentru a sti cum sa profitati de ocazie, putand comanda si alte carti despre bursa, cariera, comunicare, economie, financiar, management, marketing. Chiar va sfatuiesc sa o faceti si in caz ca sunteti deja in aceasta lume a “biznisului”, sa va imbogatiti (macar cunostintele).

Daca nu va intereseaza prea mult lumea afacerilor, puteti barem sa ma scutiti de intrebarile din seria “Cum pun o imagine in Word?”. Cum? Simplu: iti cumperi mataluta cartea asta si ma lasi pe mine in pace. E valabil pentru orice program din suita Microsoft Office. In caz contrar, voi incepe sa va taxez. Si sa nu va asteptati la reduceri din partea mea…

Am ajuns sa cred ca e bine sa fii nebun. Si daca nu esti, cel putin sa te bazezi pe pierderea temporara a facultatilor mintale. De ce? Pentru ca scapi mult mai ieftin din orice situatie. Sa fii mai sturlubatic de felul tau e un avantaj, astfel incat sa ai cat mai multa credibilitate cand o comiti si prietenii tai o sa marturiseasca: “Eh, asa e el, mai nebunatic!”.

Cel mai benefic moment sa zici ca ti-ai pierdut mintile este dupa ce ai comis o crima. Trebuie doar sa arati ca iti pare rau pentru ce ai facut, totusi nu tii minte exact cum s-a intamplat si sa gasesti niste cunostinte care sa spuna ca mai ai momente de nebunie. O sa se chinuie procurorul si psihiatrii sa dovedeasca faptul ca aveai discernamant, dar daca stii sa iti joci rolul bine, scapi mai usor decat daca ziceai ca erai constient in momentul in care ai pus mana pe drujba si ai inceput sa o sectionezi pe scroafa ca pentru Craciun, cand ai gasit-o in pat cu un alt bou.

O alta situatie in care ai prefera sa fii catalogat drept nebun este in cazul unui elev din Constanta. Nu unul in general, ci unul in special, care a sunat la 112 sa anunte o bomba intr-un liceu, pentru a face o gluma. Pirotehnistii s-au deplasat la liceul respectiv, dar nu au inceput verificarea pentru ca intre timp l-au gasit pe inculpat, care sunase de pe telefonul mobil personal. Ghiciti ce? Are 17 ani, invata la acel liceu si singur si-a sapat groapa cand a marturisit ca nu a avut un motiv intemeiat pentru care a sunat (cum ar fi sa scape de o lucrare), ci doar sa se amuze. Acum insa ne amuzam noi teribil ca saracul cu duhul nu stie ca asta intra cam in aceeasi oala cu “terorismul”. Se pare ca politistii au cerut, in baza unor informatii pe care le detin (cum ca ar fi ruda cu X, Y sau Z probabil), examinarea psihologica a baiatului.

Daca se descopera ca era constient de ceea ce face, va avea dosar penal si o sa fie cercetat pentru incalcarea legii privind prevenirea si combaterea terorismului. Daca pilele functioneaza sau cuiva i se face mila, va primi cel mult o amenda. Asadar, nu e foarte avantajos uneori sa faci pe nebunul?

Ar fi asa multe de zis despre Vodafone, incat nici nu mai stiu cu ce sa incep. Cert e ca sunt si lucruri bune, si mai putin bune. Dar cum de obicei obisnuim sa vedem doar partile care ne deranjeaza, nu si cele care ne avantajeaza, o sa ma axez pe primele. Pana atunci insa, cateva lucruri de baza: Vodafone Romania avea la 30 iunie 2008 o baza de 9 256 000 de clienti, este al doilea operator de pe piata romaneasca de comunicatii mobile si are niste reclame dragute. Poate nu la fel de captivante precum cele de la Orange cu cei doi maimutoi, dar totusi interesante. Acestea fiind spuse, sa incepem debandada…
Citeste continuarea… »

Iti dai seama cu adevarat de criza financiara in care ne aflam in momentul cand iti iei un suberec, sa mananci in viteza intre doua intalniri, si in loc sa primesti o gogoasa cu carne de vita inauntru, te trezesti cu o scovearga uleioasa la fel de plina ca si economia noastra si langa un biletel: “Atentie! Poate contine urme de carne de vita!“. Pe bune?! Si eu care l-am luat ca sa imi ung sufletul cu untdelemn… Sau cumva am intrat in post si nu stiam eu? Mai bine omor o vaca si imi fac suberecul acasa decat sa mai dau banii degeaba pe gogoasa voastra!

Avertismentul este si el pus acolo pentru protectia consumatorului si face parte din acelasi ciclu cu ciocolata cu alune, pe ambalajul careia scrie: “Produsul poate contine urme de arahide, alune“. Acesta din urma este un necesar, cu siguranta au murit multi prosti pana sa il afiseze. Cat de inapoiat poti sa fii astfel incat, atunci cand stii ca esti alergic la alune, sa iti cumperi “Ciocolata cu alune”, si mai apoi sa te plangi ca pe ambalaj nu scria ca poate chiar sa contina alune. Dar la ce te asteptai? Rahat?

Trebuie sa recunosc ca nu am mai cumparat o carte de mult timp. Nu ca nu as fi vazut prin librarii carti care m-ar fi interesat, ci m-a indepartat pretul lor. In special la o anumita firma cu reprezentante prin mall-uri. Totusi, ultima carte ce mi-a atras atentia in acel loc se numea sugestiv “Tot ce stiu barbatii despre femei”. Si cum banuiam, eu stiam totul.

Continuand insa ideea de la care am pornit, am constatat ca e mult mai convenabil sa cumperi online cartile, la fel ca si electronicele. Sunt o gramada de librarii virtuale, asa ca trebuie sa alegeti cu grija. Daca insa aveti noroc sau primiti un pont, totul devine joaca de copii. Asa ca va propun sa cumparati carti pe Tamada.ro si iesiti mai ieftin si in privinta banilor si a timpului. Stiti cum se zice: “din confortul propriului fotoliu”… La asta mai adaugati si faptul ca nu consumati banii nici pe telefon. E primul magazin online unde am vazut optiunea asta: “Sunati-ma voi!”. Poate ma insel si nu o fi singurul, dar oricum e tare interesant.

Si ca sa va dau si exemple clare de preturi, va recomand, in spiritul blogului in-cult, urmatoarele opere:
- Gramatica esentiala a limbii romane la numai 15.26 lei, cu tot cu TVA - un pret mic pentru a nu te face de ras in public.
- Ortografia pe limba celor mici la 3.90 lei, TVA inclus - daca vi se pare prea grea cartea anterioara… macar sa invatati sa faceti diferenta dintre “sau” si “s-au”, “sa” si “s-a”, “ati” si “a-ti”…

Daca va hotarati sa comandati, profitati de oferta de livrare gratuita pana la 26 octombrie, indiferent de valoarea comenzii!

Si ca o ultima nota, Tamada.ro mai lanseaza si o revista de cultura online, denumita “Supra”, ce vrea sa promoveze adevaratele valori culturale, oameni muncitori si modesti. Se completeaza de minune cu blogul meu in-cult, care si el promoveaza aceleasi valori, doar ca prin exemple negative!

Sa zicem ca si eu ma pricep cat de cat la dans, dar nenea asta imi da clasa in ceea ce priveste Mall Dance-ul. Delectati-va cu mosul ce danseaza pe “Numa Numa”, cum ii place strainului sa spuna.

PS: Multumesc lui Razvan ca a fost pe faza si a filmat. Pe telefonul ala ti-ai consumat salariul?

Cum blogurile au inceput sa devina din ce in ce mai accesibile (trebuie sa recunoastem ca orice incult poate sa isi faca unul), respectiv mai accesate - vizitatorii satui de presa conventionala s-au reorientat, asa au inceput sa apara si reclamele pe bloguri. Si incetul cu incetul s-au nascut retele specializate in acest sens

BaniPePost.com este cel mai nou site din acest domeniu, si cel mai blogatizat. Nu e greu de inteles de ce. Ca sa te inregistrezi (cu totul) nu trebuie decat sa iti faci un cont, sa completezi niste contracte si sa le trimiti prin posta (clasica si electronica), sa scrii un articol despre ei (pozitiv, bineinteles), sa il trimiti spre verificare si gata! Daca lucrurile merg bine, in curand o sa imbini gandurile tale cu cerintele altora, si mai iei si un ban de Cola (e totusi cel mai valoros brand actual).

Ok, recunosc, nu e un proces tocmai simplu, dar prin complexitatea lui ofera o mai mare credibilitate. Si ca persoana ce a avut putin de-a face cu lumea “Paid to”, mie imi da o oarecare siguranta acel contract de cesiune a drepturilor de autor. Stati linistiti, e mai in regula decat suna, asa ca cititi regulile, contractul si vedeti ce drepturi si obligatii aveti.

Am pastrat pentru sfarsit ce e mai bun, si anume oferta: posturi originale remunerate, ce trebuie sa respecte anumite cerinte de continut si lungime, plata la 200 lei - pe care o sa o declari la sfarsitul anului si statul iti va lua impozitul aferent. Intr-un cuvant, bine, trei cuvinte: Bani Pe Post.

Daca am vorbit despre prima in general, a venit momentul sa vorbesc despre prima in special. Cine era prima la care ma gandeam? Da, era o ea… Speedy.

Prima bicicleta, marca Pegas, am primit-o cand am implinit venerabila varsta de 10 ani. Nu era noua, am cumparat-o pentru 200 000 lei de la un vecin. Arata acceptabil, avea portbagaj, aparatoare la roti, oglinzi retrovizoare, frana de mana pe fata si era pliabila. In zadar incerc sa imi amintesc culoarea, pentru ca a suferit multe transformari de-a lungul timpului.

Citeste continuarea… »

Prima femeie din viata ta (mama), prima amintire, prima zi de gradinita / scoala / facultate, prima fata de care iti place, prima dragoste, prima partida de amor… Prima tigara, prima betie, prima caseta cu Scorpions, prima bicicleta, prima oara cand conduci masina tatalui si prima oara cand o busesti, apoi prima ta masina… Prima slujba, prima plata, prima prima… Prima locuinta, prima canapea, prima nevasta…

Prima iti ramane mereu in minte, prima te face sa zambesti, sa strambi putin din nas, apoi sa te gandesti din nou cu drag la ea. Prima ti-a dat emotii, te-a facut sa visezi, te-a sustinut in visele tale, dar te-a mai si trantit din cand in cand, si tot prima te-a ridicat. Prima te-a invatat, ti-a tinut de cald, de frig, de pofta, de foame, de sete, ti-a satisfacut curiozitatea, ti-a creat dependenta sau te-a speriat de-a dreptul. Prima poate ti-a lasat un gust amar, la propriu sau doar la figurat, dar la prima aceasta mereu te-ai gandit si ai zambit.

Care este prima de care ti-ai adus aminte acum?

Partea buna e ca in vagoanele CFR noi functioneaza instalatia de aer conditionat.

Partea proasta e ca a inceput sa ninga in tren, copiii tusesc, adultii se vaita de sale si mie imi ingheata mana pe telefon; toate acestea se petrec pe un fundal de mistouri la adresa personalului competent din tren care “nu stie sa umble nici ei”. Doar ca nu toata lumea intelege faptul ca o modificare in sistemul de ventilatie al unui tren nu se simte in 5 secunde…

Update: in cele 10 minute in care m-am chinuit sa scriu fara o tastatura qwerty s-a facut mai cald. Vedeti ca se poate?
Update 2: am castigat o sticla de Cola de juma’ de litru! Iuhuuu, e lucru mare, eu nu castig niciodata!

Puteti solicita o plasa profesionala de la Pro Door. Si iarasi stam si ne intrebam De ce? nu avem plase anti-inculti…

Petronik ne aminteste, intr-un moment cum nu se poate mai bun, ca astazi este Ziua Internationala a Alfabetizarii, stabilita inca din anul 1966. La nivel mondial exista cel putin 770 de milioane de astfel de oameni.

Partea interesanta este ca la noi in tara exista aproximativ 500 000 de analfabeti, una dintre cele mai mari cote din Europa! Partea trista este ca pe langa copiii nescoliti, exista foarte multi oameni mari la stat, dar mici la sfat, unii care conduc tara, altii care sunt patroni de cluburi de fotbal, de cluburi de noapte, sau doar patroni ce se cred destepti. Si asa stai si te intrebi cum a trecut cate un domn de scoala primara, apoi de gimnaziu, si mai ales de liceu (cu tot cu chestia aia numita bauca…bacalua…balacaureat d-ala!), ca sa nu mai vorbim de faptul ca probabil a terminat o facultate, atunci cand face cate o greseala de clasa a II-a la fiecare 5 cuvinte…

Stupize, stupize!

Toata lumea se plange de scuteristi, ca sunt inconstienti si teribilisti, ca se baga aiurea, ca merg in ilegalitate (fara numar, fara casca, fara lumini chiar si pe timp de zi, fara varsta minima), ca polueaza fonic. Nu neg ca ar fi asa, sunt si destui pusti tampiti pe sosele, dar sunt si oameni normali care folosesc mopedul sau scuterul din motive practice, ca mijloc de transport, oameni care nu au nevoie de toate manifestarile soferilor stresa(n)ti, mai ales ca nici acestia nu sunt mai breji!

Ca exemplificare va relatez intamplarile de azi. Cu scuterul pe 1 drum drept, cu 2 semafoare, distanta de 3 km, respectiv 4 statii de tramvai, am intalnit cel putin 5 soferi de-a dreptul cretini!

Primul nu m-a vazut venind cu 45 km/h, pe un sens gol, dupa ce a stat 20 secunde uitandu-se inspre mine, s-a hotarat sa imi iasa in cale tocmai cand m-am apropiat, taindu-mi tot elanul. Bine ca am fost pe faza, ca 80kg in portiera la viteza aia pot avea efect mare si asupra soferului, nu doar faptul ca as zbura eu.

Desteptul numarul doi a facut tot o manevra de genul; eu plecasem de la primul semafor, prinsesem demaraj sa pot sa urc podul, si dumnealui isi vari botul in fata mea, cand mai aveam 5 metri pana in el. Partea mai interesanta e ca nici nu putea sa continue drumul deoarece se ingusta, putand trece doar o masina si un scuter. Ar fi trebuit sa testez daca avea RCA si Casco, dar tot pe mine m-ar fi durut…

Al treilea se claseaza dobitocul care m-a “impins” practic intr-o masina parcata, incercand sa ma depaseasca intr-o zona in care nu era loc sa treaca si el pe langa mine. Nu inteleg dorinta lui de a ma depasi, din moment ce oricum eram la limita vitezei legale, si nici calitatea strazii nu permitea o viteza mai mare. Dar s-o fi crezut la el acasa, in capitala, si s-a comportat ca atare.

Numarul patru este tot un taran de capitala europeana, cu un jaf de Dacie cu care s-a bagat pe contrasens, numai muschii lui si ai prietenilor sai cocalari stiind de ce (muschi care de altfel atarnau pe geam, si bicepsi, si pectorali, ca nu se poarta tricouri in masina). Eu m-am dat mai inspre linia de tramvai sa circule pe partea dreapta cretinul rastignit pe geam, debitand ceva in stupizenia sa.

Si chiar cand credeam ca am avut parte de norma de prosti pe drumul respectiv, apare si numarul cinci. Veneam inspre semafor, pe verde, strada libera in fata, in momentul in care am trecut de semafor mai erau 7 secunde, indeajuns cat sa traversez intersectia linistit. Insa omul era grabit, si plecase de la semaforul lui pe rosu la 10 secunde, ca doar nu l-a vazut, din moment ce semaforul era in spatele sau! I-am tras un claxon scurt, sa se uite, sa ma vada si sa astepte. Insa prostul pana nu-i fudul, parca nu e prost destul, si a vociferat si el acolo ceva. Insa ce ma bucur ca port casca si nu aud decat motorul meu, claxoanele si sirenele!

La socoteala nu i-am mai pus pe cei care semnalizeaza cu 3 metri inainte sa faca manevra, sau care opresc si stationeaza in mijlocul strazii, deschid usile fara sa se asigure, schimba benzile in acelasi mod, sau ies cu botul de pe stradute laterale pana esti nevoit sa il lasi sa treaca, ca tu oricum nu mai ai unde sa te duci… Hapciupaliticilor, trezirea, unde va credeti?!

PS: Recunosc ca sunt si soferi cu bun simt si atenti, care atunci cand vad ca un prost a oprit in fata mea brusc, sau iese vreunul din parcare cu spatele, incetinesc si imi permit sa depasesc obstacolul. Cinste lor!

Se pare ca frumusetea nu e chiar in ochii privitorului, ci mai degraba in cea a bautorului de bere. Adica in loc de “Beauty is in the eye of the beholder”, s-a confirmat ca “Beauty is in the eye of the beer holder”. Cercetatorii britanici afirma ca un singur litru de bere ne modifica substantial perceptia asupra persoanelor din jur, si brusc ni se par mult mai atragatoare. Efectele pot dura si pana la 24 de ore, dar scazand in “intensitate”. Doctorul Marcus Munafo, care a condus experimentul, spune ca rezultatele sunt importante pentru intelegerea legaturilor dintre alcool si frecventa contactelor sexuale neprotejate.

Eu cred totusi ca ne arata intelegerea de care dau dovada barbatii fata de femeile urate, si in imensa lor generozitate vor sa le ofere cateva clipe de fericire, de care in conditii normale nu ar avea parte. Si pentru aceasta nu este nevoie decat de putin curaj, si o distorsionare a realitatii, pe care marinimosii masculi le capata prin niscaiva alcool, numarul berilor fiind direct proportional cu gradul de uratenie al specimenului feminin. Baieti, pan’ la fund!

Nu am inteles niciodata picturile “vesele” din policlinici si spitale. Nici macar atunci cand eram mic si prost (nu incercati sa folositi asta impotriva mea, voi nega orice referire la actualul articol; m-am nascut destept). Le pot considera utile intr-o gradinita, chiar educative daca reprezinta ceva util (cum ar fi litera Ţ care fumeaza o ţigare - asa e la moda in invatamant).

Dar desenul pe holurile policlinicii a unei ratuste cu sapca de postas comunist ce trage un car cu flori in care se afla un iepure de camp teribil de vesel care tine in mana o scrisoare de la Crucea Rosie… ma depaseste. Stiu ca trebuie sa le ia mintea copiilor de la vaccinul ce urmeaza sa il primeasca, sa invete culorile cat timp asteapta si sa ii indobitoceasca, si totusi nu vad rostul. Priviti copii: un iepure ce a fumat prea multa iarba in loc sa o manance, care subjuga (deci vorbim de sclavism) o ratusca indoctrinata de regimul comunist. Ca sa nu mai vorbim de razele ultraviolente ale unui soare prea puternic pentru stratul de ozon lipsa si prezenta unei ciuperci otravitoare (se stie ca culorile vii anunta un pericol) pe un camp de o culoare ce te face sa dai (bice) la rate.

Asociati acelei imagini o alta cu Donald Duck acoperita de dulapuri metalice, o cutie de carton si mucegai, cu “Fumatul oprit” deasupra minifaiantei tip mozaic si, contrastand vizavi, un perete frumos, curat si cu termopane, termopane (termopane, termopane, of of!) aveti imaginea completa a unei sali de asteptare a unei clinici (de stat, evident). De fapt, nu chiar imaginea completa, lipseste partea cu fotoliile joase si buretoase, crestate si scobite de minti odihnite.

Pai si ce altceva sa faci? Ca daca nu esti un idiot (nb: om cu multe idei) care sa se apuce sa studieze operele de arta de pe pereti (si, ocazional, foarte rar, aproape niciodata, frumoasele creaturi ale lui Dumnezeu, binecuvantate fie proeminentele femeii - nu de orice tip) te-apuca pandaliile si iti versi nervii pe cine te sustine: canapeaua, mama, tata, bunica, prietena…