Frumos instrument. Atat de mirific in mainile potrivite, cum ar fi ale magnificului Gheorghe Zamfir. Asa ca atunci cand n-ai pe cine conta, conteaza pe nai! Merci, Oana!

Bonus:

Gheorghe Zamfir – The Lonely Shepherd

Am plecat astazi de acasa cu gandul sa platesc o factura Vodafone. Cea mai apropiata banca este BRD, asa ca m-am indreptat intr-acolo. Cand am intrat, o batranica pleca suparata si tot vocifera, dar nu am inteles exact care ii era pasul, oricum nu era treaba mea. Scot factura si nici nu am apucat “Buna ziua!” sa zic ca angajata m-a sagetat cu privirea si cu o fata acra si pe un ton scarbit imi zice: “Nu ati auzit ca nu mai acceptam facturi? Ati vazut vreun semn pe aici cu facturi?!”.

Interludiu. Eu am lucrat la relatii cu clientii, norocul meu ca prin telefon. Am invatat multe in perioada aceea, si, zice mintea mea in gandul ei, am facut o treaba buna tocmai pentru ca in general sunt calm si vorbesc frumos, politicos, argumentat. Unul din lucrurile de baza atunci cand te inhami la un job in care ai legatura directa cu publicul este sa tratezi clientul exact asa cum ai pretentia sa fii tratat, si sa tii minte “clientul nostru, stapanul nostru”. Ca il injuri pe la spate este altceva, insa in fata clientului trebuie sa vorbesti respectuos, oricat de mult te-ar deranja sau enerva. Sfarsitul interludiului.

- Poftim? Puteti sa repetati, va rog?
- Da, ati auzit, nu mai incasam facturi, nu vedeti ca nu e niciun semn cu Vodafone pe aici?
- Nu, doamna, nu am observat. Acum doua luni am platit factura aici, fara nicio problema. Si nici atunci nu m-am uitat pe pereti dupa afise. Si intre atatea oferte la credite, cursul valutar si pauza de masa intre 13:30 si 14:00, zau ca nu as fi stat sa caut un semn micut cu Vodafone, mai ales ca era liber ghiseul si dumneavoastra pentru asta sunteti angajata.
- Ce tupeu! Nu sunt angajata sa repet ca papagalul pentru toata lumea, doar ce-i spusesem batranei.
- Ma scuzati ca nu trag cu urechea la ce vorbiti cu alti clienti sau ca nu am intrat cu 30 de secunde mai devreme. Si ba da, sunteti angajata sa repetati informatii oricui le cere, si cu zambetul pe buze, nu sa imi faceti mie grimase si sa ma certati ca nu am stiut o astfel de informatie. V-as ruga sa va revizuiti atitudinea si pe viitor sa va comportati cu toti clientii la fel de respectuos, indiferent daca sunt patroni de firma, batrani sau studenti nebarbieriti. Ca probleme poate sa va faca intocmai cine nu va asteptati, si pe buna dreptate, dupa modul in care v-ati comportat. De mistery shopper ati auzit? Nu sunt eu, dar era posibil. Asa ca aveti mai multa grija. Va multumesc, o zi buna!

Postludiu. Nu, nu sunt tipologia clientului vesnic nemultumit si recalcitrant. Pentru ca ma pun in situatia angajatului, sunt mai tot timpul intelegator si incerc sa ii fac si pe ceilalti sa accepte ca omul mai greseste si faptul ca a adus Pepsi in loc de Beck’s e ceva minor. Dar tocmai pentru acelasi motiv consider ca a fi tratat cu sictir cand eu nu te-am deranjat cu nimic, sau chiar daca te-am deranjat, e gresit si patetic. Dar cand n-ai cu cine, n-ai cu cine! Nu stiu ce au invatat domnisoarele “banchere” in timpul trainingului…

In ultimele cateva luni am cochetat cu toate retelele de telefonie mobila, dupa cum batea vantul. DIGI a ramas mereu de baza, folosind abonamentul pentru apeluri pe fix, in special, si pentru sunat in toate retelele, indiferent de palierul orar, de optiunile sau serviciile activate, marimea de la sutien, numarul de la pantofi si ocupatia persoanei.

Si tot cautam eu ofertele si bonusurile, sa nu imi reincarc precum vitelul si apoi sa imi dau copite in cap ca am pierdut ocazia de a primi 10 eurocenti in plus ori megabonusul de o vacanta in Irak alaturi de un terorist sinucigas. Ofertele apareau peste tot, la tv, pe net, panouri publicitare: combinatii, mii de minute, sute de smsuri si megi de net pentru cativa amarati de euroi. Ramanea doar sa ma decid in ce retea voi vorbi minutele alea, ca doar astea ma interesau cu adevarat.

Vodafone
Trebuie sa recunosc ca sunt un fan al Campusului si in toti anii de cand vodafonesc pe asta m-am putut baza, avand multi prieteni in retea. Am intrat pe site sa vad cu ce ma momesc sa reincarc. Nu prea ma intereseaza sa ma combin la cartela, prefer sa fie la o sticla de Alexandrion, asa ca trec repede peste oferta asta. Chiar in timp ce navigam, primesc un sms in care scria ca daca reincarc cu minim 5 Euro primesc 10 Euro bonus! Uau, super! Totusi, am intrat pe adresa indicata pentru mai multe detalii. Si ia uite ce am gasit: bonusul este valabil 7 zile si se consuma ultimul, dupa ce consumi minutele/sms-urile din extraoptiuni sau creditul tau, mai exact. Adica iti dam 10 Euro cu conditia ca tu sa vorbesti timp de o saptamana de 15 Euro, ca sa fie rentabil. Pai si restul lunii ce fac? Pai, reincarci si alegi o extraoptiune, ca de astia 10 oricum beneficiezi doar o data. Simplu!

Orange
Aflasem eu ceva de o oferta cu 1800 de minute in retea, numai bune de consumat in noptile pustii. Intru sa citesc detaliile, ca si asta suna prea frumos ca sa fie cum credeam eu. Extraoptiunea costa 5 Euro, insa dupa ce o activezi trebuie sa iti mai ramana minim 50 eurocenti credit, asa ca daca nu ai rest de altadata, trebuie sa reincarci cu minim 6. Bun, mai departe! Cele 1800 de minute in retea se aloca astfel: cate 60 de minute pe zi, timp de 30 zile, si nu se reporteaza de pe o zi pe alta. Hopa, Penelopa! Adicatelea daca eu vreau sa vorbesc intr-o zi trei ore, nu pot sa consum decat 60 din minutele alea, restul din credit, daca am. Eh, hai ca m-ati suparat!

Cosmote
Peste tot vedem si auzim de Cosmote si sutele de mii de minute gratuite, cu cea mai mica suma de reincarcare. Primesti 2000 de minute bonus, dar valabile doar 7 zile si se consuma ultimele, dupa extraoptiunea pe care o ai activata, clar. Sa zicem ca am ales extraoptiunea cu 800 minute si 800 smsuri in retea, plus 150 minute nationale pentru 5 Euro. Suna bine, dar trebuie sa stiti ca se iau 3 minute la inceputul apelului, indiferent de cat vorbesti, dupa care incepe taxarea la secunda. Am impresia ca au modificat dupa ce au fost reclamati ca faceau taxarea numai din 3 in 3 minute, la o oferta pentru suporterii unei echipe de fotbal, desi eu tin minte ca parca asa scria si pe site. Nu sunt sigur, pot sa ma insel, dar oricum au avut niste tactici de informare si taxare la fel de miselesti ca si ceilalti doi operatori.

In final, eu… eu cu cine reincarc?

Rahat! Alaturarea inspirata a titlurilor din sectiunea Actualitate a unui cotidian local ne arata exact situatia in care ne aflam: suntem multi si saraci. Facem sex ca sa ne incalzim, neprotejat pentru ca nu avem bani de prezervative, apoi traim din alocatia copiilor deoarece am ramas fara slujba. Sa ne fie de bine!

Si ca o observatie “fina”, nu e oarecum logic ca din moment ce scade numarul angajatilor, creste numarul somerilor? Nu era mai simplu sa incadreze ambele statistici intr-un singur articol? Zic si eu, na, nu fac jurnalism…

Corespondenta noastra speciala, foarte speciala, din Bucale capitala ne dezvaluie parerea unui specialist despre transmiterea diverselor boli si afectiuni intr-o societate moderna si civilizata. Oana, ai tastatura!

Intr-o dimineata, cand ma indreptam spre facultate, stateam la semafor si asteptam culoarea verde pentru a putea traversa. Langa mine mai erau un nene si un tip, iar pe partea cealalta se zareau doua tipe cu masti medicinale la gura. Nenea se intoarce catre tanarul pe care, trebuie mentionat, nu il cunostea si spune pe un ton superior si inteligent:
- Oare astea si cand sug p**a tot cu masca aia pe gura o sug?
Secundele trec, se face verde, nenea se indreapta spre ele si striga:
- Panaramelor, sugeti p**a cu masti pe fata? Sa va ia dracu’ de panarame, ca numai de la voi murim toti!

[Ca raspuns la intamplarile studentei provinciale, un fan al Oanei ne relateaza din experientele sale. Zi-le, Misule!]

Nu esti singura care a avut probleme cu chiria. Suntem mai multi. Iaca si povestea mea:

Eram odata, mai demult, la prima mea garsoniera in Bucuresti. Proprietarul, altfel om de gasca, avea si el o boala. Cand eram plecati de acasa (eu si co-garsonieristul), el mai venea pe la noi „in vizita” cu pretextul ca umbla hotii si asa se stie el mai sigur ca nu fura nimeni nimic din garsoniera. De parca avea ce… Eu aveam pe mine tricoul, inca 3 intr-o plasa… Si cam atat.

Ma rog, ne certam odata pe faza asta, promite ca doar mai vine in vizita cand plecam mai mult de 2 zile de acasa, vine momentul, plecam de acasa.. siii… surpriza, se termina totul in seara aia. Ne intoarcem mai devreme decat stabilit, ajungem acasa, pac, cheia in usa, intram si dam peste propitarul care statea in chiloti in pat la mine. Ala masca, pai sa vedeti baieti ca car, ca mar, ca cichi-cichi, etc… Pana la urma stam noi, povestim, bem din petul de vin negru pe care il adusese pentru noi (sanchi, aveam sa aflam dupa), se imbraca si pleaca pe la 10. Il tot vedeam noi incurcat, dar nu stiam ce are. Pana la urma, cand pleaca, ne arunca repede un „baieti, vedeti ca s-ar putea sa vina fata administratorului pe aici, are sa imi dea ceva, dar ziceti-i voi ca am plecat. Si pleaca in momentul doi. Noi, masca.

Ma rog, trece timpul, amandoi stateam in pat franti de oboseala. La ora 12 punct, ding-dong! Suna la usa. Ma duc eu sa vad cine e, mai curios din fire fiind. Ma uit pe vizor, ce sa vezi? Fata era in clasa a 12-a (am aflat ulterior), si probabil facea si ea un ban cinstit. A vazut ca e privita pe vizor, a zambit si si-a aranjat decolteul lasciv. Eu, abia abtinandu-ma sa nu ma pis pe mine de ras, deschid usa. Aia ma vede, inlemneste… si… in pana de inspiratie imi cere o tigara. Eu, nefumator ii zic ca n-am dar pot face rost daca vrea. Ea nu, mersi, face 180 de grade si pleaca.

Deci trebuia vazuta la fata, fardata ca un curcubeu, asteptandu-se sa dea de apropitar (avea 55 de ani parca) si cand colo, hop, s-a dus sursa de bani… Ce sa iti mai zic, am ras de ne-am stricat amandoi, si cat de repede ne-a permis situatia ne-am mutat de acolo. Oricum, de fiecare data cand nimeream in lift cu ea, ne lua rasul pe infundate.

Doua prietene blonde stau de vorba la birou:
- Mai, nu stiu ce sa mai fac, am o durere cumplita in gat.
- Ah, nici o problema, iti recomand un remediu sigur. Eu, de cate ori ma doare gatul, ii fac sex oral sotului meu si a doua zi nu mai am nimic.
- Serios?
- Da.
A doua zi, la birou, blonda cea bolnava apare foarte zambitoare.
- Ei, cum te mai simti? intreaba prietena.
- Extraordinar, ai avut dreptate, remediul recomandat de tine functioneaza perfect! Doar ca sotului tau nu-i venea sa creada ca a fost ideea ta…